Pct 7

 


 

Punctul 7 - Eliminarea conflictelor de interese și diminuarea riscului de corupție și de abuz de putere din partea forurilor de conducere ale CPR

Noi toți, ca oameni de bun simț, am încercat să ne ținem departe de “politică”. Și am greșit. Am lăsat prestigiul profesiei să se erodeze, am acceptat biruri din ce în ce mai mari, măsuri arbitrare și oprimante, am închis ochii la abuzuri, pentru că ne-am resemnat că trebuie să supraviețuim, singuri, fiecare cum poate. Dar nu asta este soluția. Istoria continuă de abuzuri în CPR a fost motivul principal care ne-a determinat și pe noi, cei din grupul de inițiativă Universitaria, să luăm poziții publice și să ne propunem din start ca deziderat principal – reinstalarea democrației și a integrității în CPR.

Lipsa de transparență decizională, abuzul de putere, inechitățile promovate sistematic constituie fiecare un laitmotiv al nemulțumirilor psihologilor încă din primul mandat al președintelui Aniței. Exemplele se găsesc la tot pasul și mai toate concluzionează retoric – se poate ajunge mai rău de atât?

Ironic însă, ca urmare a strădaniilor conducerii la vârf a CPR în mediul online, se încearcă acreditarea treptată a ideii că și noi suntem la fel, reprezentând doar un grup de interese. Acest punct din manifest constituie răspunsul nostru direct la aceste acuzații, precum și un mini-manifest de bună credință pentru oricine își dorește ca o asemenea perioadă neagră în istoria CPR să nu se mai repete vreodată.

Soluțiile noastre pentru reconstruirea încrederii în CPR au în vedere: (a) transparența administrativă și financiară; (b) consolidarea democrației în CPR; (c) reducerea riscului de conflicte de interese. Fiecare dintre aceste puncte va fi detaliat în cele ce urmează.

1. Transparența administrativă și financiară

Conducerea actuală a Colegiului Psihologilor din România s-a prevalat mereu de ideea că nu este o instituție publică și că prin urmare nu ar trebui să ofere nici publicului, nici măcar propriilor membri, informații de interes general. Lipsa de transparență în decizii este atât de mare, încât nici măcar procesele verbale de la ședințe nu sunt aduse la cunoștință participanților la aceste ședințe, așa cum legea cere în mod explicit. Așadar, nici membrii aleși ai forurilor de conducere, nici psihologii membri ai CPR, nici publicul, nici presa și nimeni altcineva nu a primit până acum informațiile cerute despre activitatea CPR. Noi credem, așa cum cred cei mai mulți dintre psihologi, că există un singur motiv de a ascunde astfel de informații.

În vederea “desecretizării” și respectării principiului transparenței, viitoarele foruri de conducere ale CPR trebuie să ofere acces la informațiile de interes public, în acord cu legea 544 din 2001, astfel încât să poată fi obținute la cerere informații despre (listă non-exhaustivă):

  • bugetul de venituri și cheltuieli împreună cu procesele verbale ale ședințelor în care s-au aprobat bugetele respective;
  • organigrama CPR împreună cu procesele verbale în care s-au aprobat asemenea structuri/restructurări;
  • lista achizițiilor cu valoare mai mare de 10000 de lei, cu indicarea firmei contractante și a modalității de contractare;
  • declarațiile de avere și declarațiile de conflict de interese pentru personalul administrativ, respectiv pentru forurile de conducere din CPR;
  • lista sancțiunilor pe probleme de deontologie, cu precizarea faptei incriminate;
  • lista proceselor cu angajații, membrii CPR sau terțe părți, cu indicarea stării lor (câștigate, pierdute, dispunere urmărire penală etc.);
  • lista granturilor sau proiectelor de tip POSDRU / POCU câștigate de către CPR în calitate de solicitant sau de partener, cu precizarea explicită a situației financiare rezultate și a mecanismelor prin care au fost atribuite anumite colaborări (angajați experți în proiecte etc.);
  • lista posturilor vacante scoase la concurs, a candidaților înscriși și a celor admiși;
  • procesele verbale întocmite cu ocazia reunirii în ședință a forurilor de conducere, cât și a ședințelor de lucru ale comisiilor din cadrul Comitetului Director, inclusiv a comitetului operativ;
  • dovada îndeplinirii criteriilor formale pentru obținerea dreptului de liberă practică / schimbarea treptei de către candidații înscriși la interviurile de schimbare a treptei, precum și elementele asociate acestora – data depunerii cererii, rezoluția comisiei de intervievare, data eliberării avizului etc.

Toate aceste informații ar trebui să fie disponibile, după caz, în una sau mai multe dintre următoarele trei modalități:

  • la cerere, conform legii nr. 544 din 2001 (putând fi solicitate informații retroactive până la o perioadă cu cinci ani în urmă);
  • în cadrul unui raport anual publicat pe site-ul CPR, ce va conține elementele specifice anului anterior (raport ce va fi publicat cel mai târziu până la finalul primului trimestru din anul următor);
  • spre consultare online pe pagina CPR și/sau în cadrul unui software integrat de transparență decizională, cu acces universal al membrilor CPR pe bază de user și parolă (ex. procesele verbale ale ședințelor comisiilor aplicative etc.).

Întreg acest calup de măsuri fac parte din promovarea principiului – un psiholog informat este un psiholog puternic, pentru a pune capăt unui stil nedemocratic de conducere și pentru a permite psihologilor accesul la informații relevante, sperând astfel să putem preveni și combate eficient eventuale situații încadrabile în sfera corupției, nepotismul, conflictul de interese, precum și alte situații de abuz sau de încălcare a legislației.

 

2. Consolidarea democrației în CPR

Pe parcursul ultimilor opt ani de funcționare a Colegiului Psihologilor din România am asistat la nenumărate situații conflictuale, inclusiv între anumite foruri cu rol de suport (ex. direcția juridică și de comunicare) și forurile de conducere statuate prin lege – Consiliul CPR, Comitetul Director al CPR.

În privința procesului de decizie din CPR, pentru a elimina astfel de situații și a reduce riscul repetării abuzurilor semnalate public sunt necesare modificări în toate documentele relevante, inclusiv în Regulamentul de Organizare și Funcționare Internă (ROFI). Toate aceste modificări ar trebui să vizeze democratizarea deciziilor în cadrul CPR, acordând o mai mare putere Comitetului Director și Consiliului CPR în defavoarea conducerii operaționale sau președintelui. După opt ani cu acest stil de conducere putem spune colocvial că “ne-am fript”. Nu mai vrem experimente în care pe pagina www.copsi.ro să apară comunicate ale conducerii CPR fără consultarea forurilor de conducere, nu mai dorim să ajungem în situații în care forurile de conducere ale CPR – Comitetul Director și Consiliul CPR să ajungă să fie numite de către 1-2 oameni cocoțați în vârful piramidei CPR drept un grup aservit de interese, niște oameni nemulțumiți de ordinea de zi etc. Comasarea puterii în mâna unui singur om s-a dovedit dezastruoasă și pledăm de aceea pentru distribuția cât mai largă a deciziilor, la nivelul forurilor colegiale de conducere.

În privința mecanismului de alegeri ne dorim un sistem care să asigure concomitent două principii: (a) asigurarea unei norme de reprezentare pentru alegerea structurilor de conducere ale CPR cât mai largi (de exemplu printr-o normă de reprezentativitate de 1 la 25 de psihologi cu drept de liberă practică pentru a diminua influența ulterioară a unor grupuri de influență cu agendă specifică, precum și pentru a diminua bine-cunoscutele jocuri de culise dintre reprezentanții desemnați în Convenția Națională a CPR); (b) asigurarea  drepturilor psihologilor de a candida și de a fi aleși în funcție de conducere (fără a fi înființate peste noapte noi criterii de eliminare a potențialilor candidați). Din acest punct de vedere considerăm că principiul competenței profesionale în specialitate și cel al integrității (de ex. să nu existe condamnări penale ale candidaților) să fie singurele aspecte de care să se țină seama în deciziile prin care se stabilesc criteriile de eligibilitate pentru candidații la funcțiile de conducere din CPR.

Totodată, o măsură suplimentară menită să întărească atât ideea guvernanței democratice, cât și pe aceea a transparenței, ar fi ca toți cei care candidează pentru foruri de conducere să își prezinte, atât CV-ul, cât și eventualele propuneri din timp (cu cel puțin 14 zile înaintea derulării alegerilor), astfel încât psihologii să aibă șansa să aleagă în cunoștință de cauză, în funcție de cine este candidatul și care este agenda sa în cazul în care va fi ales.

Toate aceste măsuri specificate în categoria Guvernanță democratică urmăresc diminuarea riscului repetării unor situații de conducere autoritară, precum și diminuarea influenței unor grupuri de interese specifice care să acapareze CPR-ul. Evoluția pozitivă a CPR-ului din viitor va veni din analiza rațională a problemelor propuse, nu din urmarea unor agende mai mult sau mai puțin ascunse de promovare a intereselor unui anumit grup aflat vremelnic la putere. Colegiul trebuie redat psihologilor, din mâna unor structuri care au capturat puterea! Principiul este simplu: cu cât sunt implicați mai mulți psihologi informați în procesul decizional, cu atât riscul de abuz se va diminua, iar spiritul democratic va avea de câștigat!

 

3. Măsuri active de reducere a riscului de conflict de interese

Conflictul de interese apare atunci când un membru cu funcție de conducere ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal. Un conflict de interese există chiar dacă nu rezultă din acesta în mod direct un act negativ, impropriu sau incorect, atunci când este percepută o aparență de incorectitudine, care subminează încrederea în persoana sau organizația aflată în această postură. Conducerea actuală a CPR s-a prevalat de faptul că nu este o instituție publică, lăsând să prolifereze situațiile de conflict de interese în cadrul organizației. Pentru a reclădi încrederea psihologilor în instituția CPR-ului este necesară o mai bună reglementare a conflictelor de interese.

Pentru o mai bună înțelegere a propunerii noastre, dar și pentru o mai bună informare pe această temă, se cuvine să clarificăm faptul că există trei tipuri de conflict de interese: conflictul de interes potențial (Ion Popescu este membru în comisia aplicativă X, este și coordonatorul unui program masteral sau al unei școli complementare, dar fără a fi pus în fața unei situații de a lua o decizie legată de programele de formare); conflictul de interes actual (același personaj, aflat de această dată într-o situație în care ar trebui luată o decizie relevantă pentru formare, ce ar putea avantaja programul masteral / școala complementară); conflictul de interese consumat (același personaj, implicat activ în decizia relevantă pentru formare, de exemplu prin exprimarea votului său pentru avizarea programului masteral / a școlii complementare). Conform uzanțelor legale în vigoare (în aria instituțiilor publice), primul și cel de-al doilea tip de conflicte de interes nu presupun încălcarea vreunei reguli, atâta timp cât persoana vizată îndeplinește transparent și echidistant atribuțiile (conflictul de interes potențial), respectiv cât se abține de la luarea oricărei decizii și își informează superiorii ierarhici despre situația apărută (conflictul de interese actual). Problemele ce sugerează săvârșirea unei abateri sau chiar a unei infracțiuni și latura sancționatorie ce decurg din acestea, apar în cazul existenței unui conflict de interese consumat.     

Pornind de la aceste explicații, în cazul CPR sunt disponibile cel puțin două categorii de soluții care să îmbunătățească situația actuală. Prima variantă, denumită soluția radicală, ar include prevederea conflictelor de interese între criteriile de eligibilitate pentru poziții de conducere (inclusiv pentru pozițiile non-elective cum este cazul Departamentelor Juridic, Economic etc. din CPR). În contextul soluției radicale orice persoană care ar prezenta un conflict de interese potențial nu ar putea candida la foruri de conducere din CPR (sau ar putea candida, dar în cazul câștigării unui loc în forurile de conducere ale CPR ar trebui să renunțe la statutul care îl conducea la existența conflictului de interese, în măsura în care acest lucru este posibil). Același principiu s-ar aplica și în cazul celor care ocupă funcții de conducere non-elective. A doua variantă, denumită soluția moderată, ar permite candidaților aleși să ocupe funcții de conducere, cu precizarea explicită a conflictelor de interese prin declarații depuse anual și prin monitorizarea (vezi principiul transparenței) și sancționarea (vezi principiul guvernanței democratice) a cazurilor de abatere, de trecere de la conflict de interese potențial sau actual la cel de conflict de interese consumat.

Opțiunea noastră merge către soluția moderată, ceea ce ar presupune automat obligativitatea depunerii declarațiilor de interese, pe lângă a celor de avere, din partea tuturor persoanelor implicate în forurile de conducere ale CPR și a secretarilor de filială (mai puțin membrii Convenției Naționale), cât și în personalul angajat de către CPR cu funcții de conducere (director executiv, directori de departamente). Această măsură moderată ar putea fi suplimentată de unele restricții suplimentare impuse (cum ar fi limitarea la maximum trei persoane în supervizare per specialitate sau menținerea interdicției de a avea persoane în supervizare pe parcursul exercitării mandatului în forurile de conducere ale CPR, limitarea la trei week-end-uri de formare continuă pe an derulate în calitate de formator de către membrii forurilor de conducere etc.). Dacă o asemenea opțiune moderată nu va avea impactul scontat în reducerea cazurilor de conflicte de interese din CPR și în redobândirea încrederii oamenilor în Colegiu, s-ar putea opta ulterior spre o soluție mai severă, poate chiar către cea radicală. O asemenea soluție ar avea însă dezavantajul de a exclude din start o mulțime de profesioniști valoroși, implicați în formarea profesională a psihologilor.

Concluzionând, pentru a recâștiga încrederea psihologilor, CPR-ul necesită o reformare din temelii prin măsuri multiple de asigurare a transparenței decizionale (psihologi informați), de evitare a concentrării puterii în mâna unui om sau grup restrâns de interese (stimularea democrației în CPR) și prin evitarea și sancționarea conflictelor de interese consumate (stimularea integrității în CPR). Instrumentele prin care vor fi atinse aceste deziderate sunt multiple, cele mai importante fiind: (a) publicarea de rapoarte anuale, respectiv deschiderea CPR către prevederile legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; (b) modificări în mecanismele de alegeri și în anumite regulamente interne ale CPR care să stimuleze conducerea colectivă și să elimine riscul unei conduceri abuzive; (c) publicarea pe site a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pentru persoanele implicate în forurile de conducere ale CPR.

Dacă doriți să susțineți demersul nostru, vă rugăm să diseminați acest mesaj colegilor voștri și să militați activ pentru aceste idei pentru ca împreună să contribuim la reinstalarea democrației și a integrității în CPR. A venit timpul să schimbăm aceste lucruri!

Apreciem orice feedback și dorință de colaborare pe pagina noastră de Facebook sau la adresa de email This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

 

Semnatari (în ordine alfabetică),

Prof.univ.dr. Eugen Avram, Universitatea din București

Prof.univ.dr. Ticu Constantin, Universitatea A. I. Cuza din Iași

Prof.univ.dr. Ion Dafinoiu, Universitatea A. I. Cuza din Iași

Prof.univ.dr. Daniel David, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof.univ.dr. Dragoș Iliescu, Universitatea din București

Prof.univ.dr. Mircea Miclea, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Prof.univ.dr. Cătălin Nedelcea, Universitatea din București

Prof.univ.dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timișoara